Definitii conform DEX ... si alte expresii (in bucatarie si in afara ei)

PANDIȘPÁN, pandișpane, s. n. Prăjitură făcută din făină, ouă și zahăr, de culoare galbenă și cu aspect pufos. [Pl. și: pandișpanuri] – Din ngr.pandespáni. Sursa: DEX '09 (2009) PANDIȘPÁN ~uri n. Prăjitură preparată din făină, ouă și zahăr. /<ngr. pandespáni Sursa: NODEX (2002)vs.CHEC, checuri, s. n. Prăjitură de origine englezească, preparată din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în tăvi speciale. – Din engl.cake. Sursa: DEX '09 (2009) CHEC ~uri n. Preparat culinar făcut din aluat, ouă, zahăr, lapte, stafide etc. și copt în forme speciale. /<engl. cake Sursa: NODEX (2002)

ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. 
Sursa: DEX '09 (2009) 
ȘNÍȚEL ~e n. Preparat culinar pregătit dintr-o bucată subțire de carne, bătută cu un ciocan special, muiată succesiv în ou și pesmet și prăjită (în grăsime). /<germ. Schnitzel Sursa: NODEX (2002) vs.PANÉ adj. invar. (Despre carne, cașcaval etc.) Prăjit în grăsime, după ce a fost dat prin făină, ou și pesmet. – Din fr. pané. Sursa: DEX '98 (1998)PANÉ adj. invar. (despre carne, pește etc.) Care este prăjit în grăsime, fiind trecut mai întâi printr-un amestec din făină, ou și pesmet. /<fr.pané Sursa: NODEX (2002) 
CHIFTEÁ, chiftele, s. f. Preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată, ceapă, ouă, verdețuri și condimente, care se prăjește în grăsime. [Var.: chefteá s. f.] – Din tc. köfte. Sursa: DEX '09 (2009)CHIFTEÁ s. (pop.) pârjoală. (O ~ din carne de porc.)  Sursa: Sinonime (2002) chifteá (chiftéle), s. f. – Preparat culinar de formă rotundă din carne tocată și prăjită. – Var. cheftea, chioftea, piftea. Mr. chifte, megl. chiófti.Tc. köfte (Miklosich, Türk. Elem., II, 113; Șeineanu, II, 110; Lokotsch 1226; Ronzevalle 151); cf. ngr. ϰεφτές, ϰιοφτές, bg. kjofté, sb. ćufteta. Sursa: DER (1958-1966)Pârjoală - https://dexonline.ro/definitie/p%C3%A2rjoal%C4%83Brânzoaică - https://dexonline.ro/definitie/br%C3%A2nzoaic%C4%83LOCÁȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locațiúne s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis. Sursa: DEX '98 (1998) LOCÁȚIE s. 1. v. închiriere. 2. v. chirie. Sursa: Sinonime (2002)LOCÁȚIE ~i f. 1) Situație de luare sau de dare în chirie; închiriere. 2) Sumă plătită la intervale regulate pentru închirierea unui apartament sau a unui obiect; taxă de închiriere. 3) jur. Contract de închiriere. 4): Taxă de ~ sumă plătită, ca sancțiune, pentru depășirea termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor sau a autovehiculelor. [G.-D. locației; Sil. -ți-e] /<fr. location, lat. locatio, ~onis Sursa: NODEX (2002) 
MARINÁDĂ s.f. În gastronomie, lichid puternic aromatizat, pe bază de vin, oțet, suc de lămâie sau de limetă, plante aromate sau condimente și puțin ulei, în care se introduce un aliment (carne, mai ales de vânat, pește, legume) pentru a se marina, adică a se frăgezi și a se impregna de aromă înainte de a fi gătit, sau pentru a se conserva. sin. baiț. 
Sursa: DGE (2003)MARINATĂ, marinate, s.f. Preparat culinar acoperit cu un sos tomat acrit cu oțet (marinată de pește, chifteluțe marinate etc.), alimentele nefiind de fapt marinate în prealabil. 
Sursa: DGE (2003)MARINÁT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, carne etc.) Pregătit sau conservat cu sos de bulion, untdelemn, lămâie sau oțet și diverse condimente. – V. marina. Sursa: DEX '98 (1998) 
MARINÁTĂ s.f. 1. Mâncare cu pește sau cu carne, pregătită sau conservată cu sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. 2.Zeamă condimentată în care se pune carnea (de vânat) la frăgezit; baiț. [< it. marinato, cf. fr. marinade, germ. Marinade]. 
Sursa: DN (1986)
MOUSSE vs GANACHEhttps://en.wikipedia.org/wiki/Moussehttps://en.wikipedia.org/wiki/Ganache

GĂLBENÚȘ, gălbenușuri, s. n. Partea centrală, sferică, de culoare galbenă, a oului de pasăre și de reptilă, bogată în substanțe nutritive. –Galben + suf. -uș. Sursa: DEX '09 (2009) 

GĂLBENÚȘĂ, gălbenușe, s. f. (La pl.) Plantă din familia rozaceelor, cu tulpina ascendentă, paniculat ramificată în partea superioară (Potentilla chrysantha). – De la gălbenuș. Sursa: DEX '09 (2009) 

Drag/dragãdragi/drage???  :)))
http://www.romlit.ro/dragi_dragehttp://www.literparc.ro/dragile-mele-sau-dragele-mele/
Capsuna - capsune!  Capsuni???http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis-s-024-obiectii-doom.htmhttp://www.avocatnet.ro/content/articles/id_30240/Perioad%C4%83-de-timp-averse-de-ploaie-%C8%99i-alte-pleonasme-care-trebuie-evitate.html

BEBELÚȘ, bebeluși, s. m. Copil în primele luni de viață. – Bebe + suf. -ăluș. 
Sursa: DEX '09 (2009) |NU bebeluşă!!! - Cronica carcotasilor nu este o autoritate in materie de lingvistica.
AROMĂ - AROMAT - A AROMA - A AROMATIZAARÓMĂ, arome, s. f. Emanație a unor substanțe plăcut mirositoare (și cu gust plăcut); miros tare și plăcut; mireasmă, parfum. ♦ Substanță care dă unui produs miros sau gust plăcut. – Din fr. arôme, lat. aroma.  Sursa: DEX '09 (2009)AROMÁT¹, aromate, s. n. (Rar) Mirodenie. – Din sl. aromatŭ, ngr. ároma, arómatos. – Cf. fr. aromate.  Sursa: DEX '09 (2009) AROMAT², -Ă, aromați, -te, adj. Care are aromă, cu aromă; aromatic, binemirositor, parfumat (1). – V. aroma.  Sursa: DEX '09 (2009)AROMÁ vb. I v. aromi. Sursa: DEX '09 (2009)AROMÍ, aromesc, vb. IV. 1. Intranz. A fi cuprins de un somn ușor (și scurt); a ațipi. 2. Tranz. A ameți cu un miros îmbătător. 3. Tranz. (Rar) Fig.A potoli, a liniști. [Var.: (înv.) aromá vb. I] – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009)AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. 1. A da un miros sau un gust plăcut unei substanțe cu ajutorul aromatelor¹. 2. A obține (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică. – Din fr. aromatiser, lat. aromatizare.  Sursa: DEX '09 (2009)

DECẤT adv., conj. I. Adv. 1. (Comparativ de inegalitate) Era mai mare decât mine. 2. (Restrictiv, în construcții negative) Numai. ◊ Expr. N-am(sau n-ai etc.) decât să... = a) singurul lucru care îmi (sau îți etc.) rămâne de făcut...; b) sunt (sau ești etc.) liber să..., dacă vreau (sau vrei etc.) să... N-ai (sau n-are) decât! = poți (sau poate) s-o faci (sau s-o facă), puțin îmi pasă! II. Conj. 1. (Introduce o propoziție circumstanțială comparativă de inegalitate) Mai mult bănuia decât știa. 2. (Introduce o propoziție circumstanțială de excepție) Nu făcea altceva decât să citească. 3. (Introduce o propoziție circumstanțială opozițională cu nuanță comparativă) În loc să... 4. (Pop.; adversativ) Însă, dar, numai că. –De⁴ + cât. 
Sursa: DEX '09 (2009) 

DOÁR adv. 1. (Exprimă ideea unei delimitări sau restricții) Numai. Stai doar o clipă! ◊ Expr. Doar că nu... = aproape că..., puțin a lipsit să nu...2. Vezi bine, cum se știe; desigur. Doar nu m-ai căutat! 3. Poate; probabil. Va reuși doar până la urmă! ◊ Expr. Fără doar și poate = fără nicio îndoială; neapărat. ♦ În speranța că... L-a întrebat, doar va afla ce să facă. ◊ Expr. Într-o doară = la noroc, la întâmplare, pe nimerite. 4. (Reg.; la începutul unei propoziții interogative) Oare? [Var.: doáră adv.] – Lat. de-hora. 
Sursa: DEX '09 (2009) NÚMAI adv. 1. (Indică restricția sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. ◊Loc. conj. Numai să... (sau de..., dacă...) = doar dacă, cu condiția să... ◊ Expr. Nu numai că... = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că...Numai așa = a) în mod simplu, fără complicații; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat. ♦ (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. 2. (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. ◊ (Înv. și reg.) Numai cât... (sau ce...)= îndată ce..., imediat ce... 3. (Înv. și pop.; indică timpul) Brusc, pe neașteptate; imediat, numaidecât. 4. (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncție) Însă, dar; totuși; (după construcții negative) ci. ◊ Loc. conj. Numai că... = doar (atâta) că... [Var.: (pop.) núma adv.] – Nu + mai¹ saulat. non magis. 
Sursa: DEX '09 (2009) 

A mesteca (mancarea in gura) ≠ a amesteca (mancarea in oala, aluatul in bol cu lingura de lemn, ingredientele)A invarti ≠ a amesteca (nu invartim crema in oala, ci o amestecam)A invarti ≠ a rasuci (nu invartim tava, ci rasucim tava in cuptor, daca nu coace uniform)
A aplicaAtasament Attachement A atasa
*** Pentru a fierbe pastele, adaugam apa in oala. --- Punem apa in oala sau umplem oala cu apa, nu adaugam apa pentru ca nu avem la ce sa adaugam in completare in oala goala :))) Nu adaugam tava in cuptor :)))

ADĂUGÁ, adáug, vb. I. 1. Tranz. A mai pune peste..., a da în plus; a face să sporească. ♦ A spune sau a scrie ceva în continuare sau în completare. 2. Refl.și tranz. A (se) alătura, a (se) alipi, a (se) reuni. [Pr.: -dă-u-. – Var: adăogá vb. I, adáoge vb. III, adăogí, adăugí vb. IV] – Lat. *adaugere.

• sursa: DEX '09 (2009)